Primul motor puternic
care a permis pornirea şi realizarea proiectului rezidă în istoria
grupului. Un solid trecut de prietenii şi de dorinţă de lucru în comun
existau deja de multă vreme în sânul S.H.N. După atâţia ani de muncă în
consens privind studiul remediilor homeopatice, productivitatea
individuală şi colectivă crescuse.
Martine Lefebvre-Calle,
printre cei mai vechi homeopaţi ai asociaţiei, a contribuit în mod amplu
la aceasta. Ea ne-a ajutat în mod generos să ne structurăm ; ea ne-a
permis de asemenea să ne maturizăm. Chiar dacă practicile noastre sunt
diferite, nu este poate deloc întâmplător că noi ne-am pus totuşi de acord
asupra acestui proiect.
În
stilul "consumă toate rezervele fără rezervă", eu am sufocat, poate,
pe unii : să-mi ierte totuşi această dinamică maratoniană.
Marc Brunson, homeopat
veterinar et editor, a luat foarte repede măsuri pentru a ne ajuta să
publicăm această lucrare. O locomotivă pentru multe şi un motor
inestimabil pentru noi. El deţine arta de a uni utilul cu agreabilul.
Trebue să avem timp pentru toate !.
Jean-Jacques Veillard a
realizat cu talent o cercetare istorică, plasând pe Kent în epoca sa. O
perspectivă complementară şi o punere în valoare deosebit de originală şi
atractivă.
Serge Bouhana a realizat
o primă recitire completă şi avizată. După o misiune tehnică ingrată şi o
critică sobră, concisă şi pertinentă, el a avut rolul de santinelă utilă
invitându-ne să dezbatem actualizarea celor detectate.
Jean-Marie Deschamps, complicele
meu din Normandia, s-a alăturat şi el pentru a reciti foarte punctual şi
riguros în totalitate prima ciornă. A trebuit să "suporte"
strigătele mele la apropierea de "potou" şi a fost prezent la opiniile
furtunoase. Apropiere călduroasă, de neînlocuit !
Jean-Jack Tamssom, cadet
normand deosebit de entuziast, a ales să reia o parte, controlând anumite
capitole dificile şi verificând exactitatea paragrafelor din Organon.
"Il a mis le turbo pour l’homeo !"
Jean-Luc Mabilon mi-a făcut
plăcerea de a reciti o ultimă dată această versiune. Experienţa şi cultura
sa generală homeopatică au fost atuurile sale pentru verifica astfel încât
esenţialul să fie pus în valoare în acest document tehnic. Remarcile sale
induc totodată o reflexie ulterioară asupra acestor conferinţe.
Michel Zala m-a
ajutat mult să valorizez ceea ce era important, prin criticile sale
prieteneşti, juste şi fără concesii. El citeşte mai repede decât umbra sa
şi armonia lui (Aline şi el) îi dă puterea ! Nu m-aş putea lipsi de el.
Grupul Petroleum, sursă
de satisfacţii de 10 ani, constitue rezerva mea de energie. Aprofundările
şi cercetările homeopatice pe care le facem, contribue la îmbogăţirea mea.
Şcolile
Centrului de Homeopatie din Ličge, Institutul Naţional Homeopatic Francez
şi Şcoala de Homeopatie Hahnemanniană Dauphine Savoie au dovedit
interesul şi atenţia lor. Ele sunt locuri de acces privilegiat pentru
încercări de acest gen. Există bunăvoinţa de a împărtăşi acest lucru
cu entuziasm.
Eu am
beneficiat de asemenea, de la debutul meu, fie prin cele scrise sau cele
spuse, de experienţa lui Jacques Baur, Robert Bourgarit şi aregretatului
Georges Demangeat.
În
fine, eu am progresat graţie aportului original al lui Rajan Sankaran, şi Jonathan Shore. Toţi
aceşti confraţi, fiecare în felul său, mi-au întărit convingerea de a duce
la bun sfârşit această cercetare.
Am
avut ocazia să-mi fac părtaşi la pasiunea mea şi confraţi nehomeopaţi.
Discuţiile noastre animate şi călduroase mi-au permis să-mi structurez
gândirea. Ele mi-au confirmat marele interes, pentru noi, de a accepta să
fim observaţi şi deschişi în faţa unei lumi medicale diferite.
Colette Jacques, Medic
Inspector Regional al Muncii, m’a făcut să descopăr că o viziune
holistică, care nu are nimic de a face cu a noastră, i-a servit ca motor
în domeniul său. Ea a avut extrema amabilitate de a-mi acorda timp pentru
a o privire candidă asupra lucrării. Interesul său viu şi remarcile sale
au contribuit la claritatea finală. Astfel de întâlniri întăresc şi
trezesc şi interesul unui alt public medical, curios şi fără prejudecăţi.
Christophe Marguet, pediatră,
medic de spital la C. H. U. din Rouen, m-a determinat adesea să definesc
şi să clarific diferenele noastre cu mult mai multă precizie. Prietenia
noastră n-a putut fi decât şi mai mult întărită.
Anne Ternon este
moaşă.
Încă în formare în homeopatie, ea mi-a pus întrebări, acum câţiva ani,
asupra "conceptelor fundamentale" ale metodei. Acesta a fost începutul
drumului meu spre Conferinţele lui Kent.
Christine Prat
îmi sugera, atunci când eu terminam cursurile mele medicale clasice, să mă
îndrept spre domeniul homeopatiei... Ea este Consilier de Orientare
Psihologică. Potenţialul său fertilizator este inestimabil.
Către
toate şi toţi, să ajungă gratitudinea mea.